Go to hell...

Gemu încet când acesta o trase de păr . Ochii ei mari şi albaştrii îl urmăreau . Îi zâmbi dulce .

O privi.
Cine te-a trimis? întrebă calm-

- Ţi-am spus deja că un anonim . Însă o cunoşti . Blonda se încăpăţâna să-i zică . Continua a-i zâmbi dulce .

Ţi-am spus că nu am chef de jocuri cretine, spuse zâmbind dulce şi o trase mai tare de păr.

Gemu şi mai tare când acesta o trase de păr . Hmh , marele Alan Dellacroce - nu tocmai aşa de mare - , nu are chef de jocuri ? Bee râse scurt .

Nu mă face să repet, spuse mârâind.

- Ce mi-ai putea face , iubire ? Beatrice se aplecă mai mult spre el , chiar dacă brunetul continua s-o tragă de păr . Îşi trecu încet limba peste buzele lui şi râse .

O prinse de gât, începând să strângă.
Nu mi-e milă, spuse calm şi rece.

- Se vede . şopti ea , gâtuită . Trase aer în piept , ca şi cum ar fi ultimul dram de oxigen de pe pământ .

Deci? Ce preferi? întrebă. Să trăieşti? Sau să spui "pa-pa" vieţii?

- A-amândouă sunt intere-esante. Blonda surâse . Îţi spun . îi şopti uşor , într-un final .

Spune-mi, spuse calm, şi slăbi strânsoarea.

- M-a trimis Kail . Şatena îl urmărea cu ochii mari . Ştii tu , este cel mai bun prieten al tău . Fata râse scurt , apoi scâncii .

Îi dădu drumul şi înjură printre dinţi. Se ridică şi o ajută şi pe să facă acelaşi lucru.

Se ridică încet , luând o gură mare de aer . Îşi aranjă fusta ce îi stătea ridicată uşor , şi se întoarse spre el .

O trase spre el, sărutând-o pe frunte.
Îmi pare rău, spuse oftând.

Ochii ei albaştri se măriră . Mâinile ei se aşezară lent pe pieptul lui şi roşi încet , ca un copil mic ... sau ca o ' Începătoare ' . Însă nimeni până atunci nu-şi ceruse iertare aşa frumos .
- Eu m-am purtat ca o târfă ce sunt .

Îi puse un deget pe buze, făcându-i semn să tacă.
b]Niciodată să nu mai spui asta[/b], spuse calm.

Dorise să spună mai multe , însă degetul lui arătător se puse pe buele ei roalii şi cărnoase . Şi brusc tăcu , plecându-şi capul şi în acelaşi timp privirea . Se apropie mai mult de el , capul ei odihnindu-se acum pe pieptul său ,

O îmbrăţişă, parcă vrând să o protejeze de oricine ar fi vrut să o rănească.

Mâinile ei mici şi firave se aşezară cuminţi pe umerii lui laţi şi bine-făcuţi . Trase aer în piept , simţind cum încă o doare - puţin - , pielea capului .

O mângâie pe cap, privind-o blând.

- Mulţumesc . şopti ea şi îi zâmbi , pupându-l pe obraz . Avea nevoie de cineva care să aibă aşa grijă de ea .

Nu ai pentru ce, spuse zâmbind.

- Păi ... Eu ţi-am adus ce trebuia să-ţi aduc , vrei să-i transmit ceva prietenului tău ?